Declarație publică despre IMPORTANȚA OREI DE RELIGIE

ÎNSCRIE-ȚI COPILUL LA ORA DE RELIGIE PÂNĂ LA 6 MARTIE 2015!!!

CONTEXT

Una dintre victoriile creștinismului asupra comunismului ateu din România a fost introducerea orelor de religie în şcoli, în anul 1990. Prin aceasta s-a realizat o reparație morală necesară, după ce timp de 45 ani religia a fost scoasă din școli și înlocuită cu ateismul materialist.

În prezent, ne confruntăm cu două evenimente majore care afectează predarea acestei discipline în școli. Primul îl reprezintă propunerea legislativă a deputatului independent Remus Cernea de a înlocui ora de Religie cu “Etică și cultură civică”, propunere care pe 15 octombrie 2014 a trecut tacit de Camera Deputaților, urmând să fie supusă deciziei în Senat. Prin această inițiativă, elevii ar învăța la orele de “Etică și cultură civică” cele mai importante doctrine și valori morale de inspirație filosofică, științifică sau religioasă ale umanității, dar și elemente de cultură civică. Disciplina ar trebui să cultive spiritul critic, raționalitatea și empatia.

Al doilea eveniment îl reprezintă decizia Curții Constituționale a României din 12 noiembrie 2014, prin care este declarat neconstituțional art. 18 din Legea educației naționale nr. 1/2011, unde se menționează că “la solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinților sau a tutorelui legal instituit pentrul elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie”. Judecătorii Curţii Constituţionale a României au apreciat că "Manifestarea libera a opţiunilor implică în mod necesar initiaţiva proprie a persoanei în sensul frecventării disciplinei Religie, iar nu consimţirea tacită sau refuzul expres"

Considerăm că, din moment ce copiii au fost botezaţi, este ilogic ca părinţii să facă cerere pentru frecventarea orei de religie din moment ce copiii sunt membri ai Bisericii prin harul Sf. Botez.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de profesorul de filosofie Emil Moise, cel care în 2006 a militat pentru scoaterea icoanelor din școli.

Cu privire la cele de mai sus, Şcoala Populară de Arte şi Meserii ,,Tiberiu Brediceanu’’ Braşov, organizatorul acestei dezbateri moderate de Protopopiatul Ortodox Român Braşov, cu participarea Seminarului Teologic Liceal Ortodox ,,Dumitru Stăniloae’’ Braşov, Parohiei Ortodoxe Blumăna X Braşov, Mănăstirii ,,Naşterea Sf. Ioan Botezătorul’’ Poiana-Braşov  şi având sprijinul partenerilor noştri: ASCOR, Federaţia Asociaţiilor Pacienţilor Bolnavi de Cancer, Inspectoratul Şcolar Braşov, Centrul Cultural “Reduta”  Braşov, având ca parteneri media televiziunea TVS Braşov, şi-a propus informarea şi sensibilizarea părinților cu privire la ora de religie în contextul actual.

Au fost prezenţi şi şi-au expus punctul de vedere în cadrul acestei dezbateri Pr. Protopop Dănuţ Benga, ca moderator, Preacucernicul Părinte Conf. Dr. Constantin Necula, Consilier Misionar-Pastoral şi de Imagine al Mitropoliei Ardealului, Pr. Cristian Muntean de la  Seminarul Teologic Liceal Ortodox ,,Dumitru Stăniloae’’ Braşov, Pr. Ioan Stelian Raicu – Parohia Ortodoxă Blumăna X,  Pr. Arhimandrit Hristofor – Mănăstirea ,,Naşterea Sf. Ioan Botezătorul’’ Poiana-Braşov, D-l Prefect Mihai Mohaci, Pr. Ion Manea, consilier judeţean, Conf. Univ. Dr. Ing. Ştefan Dimitriu – Universitatea Transilvania, Preşedintele ASCOR George Boiciuc, Inspector Şcolar Elena Popa, reprezentanţi de ONG-uri, personalităţi publice, reprezentanţi mass-media, jurişti, profesori de religie, teologi, părinţi şi copii.

În total, s-au aflat în Sala Mare a Centrului Cultural “Reduta” peste 400 de persoane, iar dezbaterea a fost transmisă în direct de postul de televiziune TVS Braşov.

Ca urmare a discuţiilor şi propunerilor făcute în cadrul dezbaterii, majoritatea participanţilor au convenit cu privire la următoarele aspecte:

Ţinând cont de  importanța orelor de religie în școală, este de datoria societăţii românești să afirme necesitatea accesului elevilor noştri la ora de religie. Din acest punct de vedere, nu putem fi indiferenţi la acţiunea prin care se relativizează studierea religiei în şcoală, chiar dacă formal ea rămâne în trunchiul comun al programei şcolare.

Pentru a nu se întâmpla acest lucru aducem în atenţie câteva dintre motivele pentru care ora de religie trebuie să rămână  accesibilă în şcoala românească:

  1. Religia face parte din cultura noastră naţională, din istoria şi identitatea poporului român, Biserica fiind primul lăcaş de educaţie în istoria noastră.
  2. Statul, Familia, Şcoala şi Biserica îşi deleagă reciproc responsabilitatea pentru educarea copiilor. Ora de religie constituie un rezultat concret al interacţiunii celor patru factori în viaţa elevului.
  3. Educaţia din familie este întregită de ora de religie.
  4. Religia predată în şcoli formează un tânăr echilibrat, capabil să facă faţă problemelor şi pericolelor vieţii.
  5. Ora de religie formează caracterul, completează dezvoltarea copilului şi îl ajută să relaţioneze mai bine cu ceilalţi în spiritul iubirii aproapelui.
  6. Prin ora de religie tinerii învaţă despre iubire, despre adevăratele valori şi virtuţi morale ale omului.
  7. Religia reprezintă o cale de rezolvare a problemelor de conştiinţă complexe cărora tinerii de azi trebuie să le facă faţă, lucru demonstrat fără tăgadă de-a lungul istoriei umane.
  8. Ora de religie contribuie semnificativ la depăşirea ignoranţei religioase, ignoranţă care constituie un factor al generării intoleranţei religioase şi culturale, al unor atitudini şi tendinţe extremiste.
  9. Educaţie fără Religie înseamnă şcoală fără suflet, neam fără Dumnezeu şi fără identitate.
  10. În abordarea interdisciplinară a învățământului modern, concluzia este că nu putem face educație morală fără Dumnezeu sau educaţie ştiinţifică fără Dumnezeu.

Astfel, pe baza acestor principii enunţate mai sus, avem următoarele

PROPUNERI şi modalităţi prin care religia să rămână obiect de studiu  accesibil, alături de celelalte discipline:

1. Ora de religie trebuie să rămână şi pe viitor parte a trunchiului comun.

2. Pentru a nu crea nici o discriminare, trebuie ca toţi elevii să-şi exprime opţiunea cu privire la studiul orei de religie. Astfel, considerăm oportună introducerea în textul Legii învăţământului a unor prevederi legale privind o procedură neunivocă şi echidistantă cu privire la ora de religie. Această procedură ar avea la baza următoarea schemă:

i) procedura este identică şi obligatorie pentru toţi elevii din învăţământul obligatoriu, fie de stat, fie particular (se va argumenta pe fundamente constituţionale - cu privire la identitate şi pornind de la scopul intrinsec al învăţământului în general - cu privire la obligativitate)

ii) procedura prevede ca, la înscrierea în primul an al fiecărui ciclu de învăţământ obligatoriu - primar, gimnazial, liceal,  toţi elevii fără excepţie, prin tutorii legali (de regulă aceştia sunt părinţii), semnează o solicitare tip prin care îşi manifestă:

                a) acordul privind studiul religiei cu specificarea acesteia (conform cultelor recunoscute în România)

               b) refuzul studierii religiei în ciclul de studiu respectiv, dar care va presupune mai departe, obligatoriu următoarea opţiune

              c) acordul privind studiul unei alte discipline formative similare.

 iii) pentru cei care au ales o anumită formă de studiu, orele sunt obligatorii şi notate conform celorlalte obiecte de studiu, nota fiind luată în calculul mediei generale.

Alegerea se face pe ciclu de învăţământ şi nu pe fiecare an în parte, deoarece fiecare disciplină presupune mai mult de un an de aprofundare, cu preponderenţă ţinând cont de capacităţile cognitive ale elevului (corelate cu vârsta) în fiecare din aceste cicluri de învăţământ distincte.

În acest fel, manifestarea opţiunii păstrează libertatea de conştiinţă, însă studiul oricărei discipline alese trebuie să fie obligatoriu ca fiind necesar din punct de vedere al formării viitorului cetăţean al acestei ţări.

3. Adăugăm la aceste argumente faptul că în majoritatea statelor europene este recunoscută importanţa religiei în procesul de devenire a fiinţei umane, atribuindu-i-se acesteia locul cuvenit în sistemul de învăţământ. Astfel, în 75% din ţările Uniunii Europene, Religia este predată sub forma învăţăturii de credinţă a religiei, iar în 25% sub forma istoriei religiilor. Exemplificăm, spunând că majoritatea ţărilor alocă educaţiei religioase în planul de învăţământ, 1-3 ore/săptămână: Anglia şi Ţara Galilor - 1 oră; Belgia - 2 ore; Danemarca - 1 oră; Irlanda - 92 ore / an; Germania - 56-62 ore/an; Grecia - 2 ore; Islanda - 1 oră; Italia - 1,5 ore; Luxemburg - 3 ore; Malta - 2 ore; Norvegia - 78 ore/an; Portugalia - 1 oră; România - 1oră; Spania - 1,5 ore; Suedia - 1 oră.

În concluzie, Statul trebuie să asigure în mod explicit, prin lege, accesul facil şi nediscriminatoriu la studiul religiei care, în mod legal, face parte din trunchiul comun al materiilor de studiu.

Image: